O zi nu prea animată

Ninge fără vlagă, ca un vals lent. Așa ca ziua de azi. Înceată, ca o secvență reluată. Ore întregi de stat în jurul unei mese ovale și mari, jumătăți de oră împărțite la 15 oameni, idei disecate și discutate de alții 6, noi și profesorii noștri de Artă, noi și proiectele noastre finale. Am desenat…

Cutia luminoasă e pregătită pe masă, artificiile bubuie și luminează în continuare de azi dimineață, homarii așteaptă să ne repezim peste ei, așadar La Mulți Ani 2018!

O fugă la Flensburg

În sfârșit o zi cu soare, bună de-o plimbare. Sau de-o fugă. Peste graniță. Dar doar la vreo 10 km. Dus și întors într-o oră și jumătate, și câteva ore petrecute pe acolo, în melanjul de magazine danezo-germane, o limbă vorbită tot la fel, dar cu șnițelul și Glühwein-ul care fac diferența. Altfel n-am prea…

Bradul din ghiveci

Pe lângă bradul uzual care dă cu steaua de tavan, anul trecut am luat și unul miniatură în ghiveci, că era prea drăguț și perfect să nu îl iau când mi-a ieșit în cale într-un magazin cu tot felul de chestii fancy pentru casă. Rămurele fine și aranjate una peste alta de la mare la…

De la titluri de ziar am ajuns să mă uit și eu la funeraliile regale live pe internet. Până acum n-am citit decât articole și am fost mai neimplicată. Dar azi m-am implicat și eu în momentul istoric, că așa ceva vezi poate o dată în viață. Sau poate că măcar de două ori în…

Românesc

 Dimineață cu ceață și soare și compartiment aproape gol și cald. La Academie profesoara ne-a cerut să aducem un print cu un artist preferat. Eu n-am adus încă, că am uitat. Dar cum stateam  în jurul mesei, planificându-ne ziua și alte cele, mă tot uitam la peretele din fața mea și nu mi-am dat seama,…

Un bilet de negăsit

Când a sunat alarma ceasului azi dimineață am crezut că e soneria teatrului. În vis. Că acolo se petrecea acțiunea. Cumpărasem bilet, fusesem îndrumată încotro să mă așez, mi-am găsit locul și așteptam cuminte și nerăbdătoare să înceapă piesa. Care n-a mai început, sau poate că de fapt s-a jucat fără mine. În lipsa mea.…

N-am treabă cu Hallowen-ul, dar văd că pentru prima dată copiii s-au vorbit să sculpteze în dovleci. Recunosc, când am văzut ditamai bostanii mi-am dorit să fi avut și eu unul, dar mai apoi, când ei au au intrat în casă cu mâinile roșii și reci, mi-am dat seama că n-ar fi fost de mine…

Baloane pe apă

Într-una din zile, în drum spre trenul spre acasă, am văzut baloanele astea colorate care nu știu de unde veneau sau unde se duceau așa plutind pe apă ca un buchet de mireasă excentrică.

SB

Super Blog la prima probă: “Ce-are Toamna-n garderobă?” Vai, dar tema-i minunată! Ia să mă înscriu îndată! Scriu cu-avânt, dusă de val Despre ghete, geci și-un șal Dar punctajul când apare Bucuria mea dispare: Ori nu știu să mă îmbrac, Ori reclamă cum să fac! N-am schimbat-o-n toalete Ca pe-o Barbie între fete? Nu-i nimic,…