Un bilet de negăsit

Când a sunat alarma ceasului azi dimineață am crezut că e soneria teatrului. În vis. Că acolo se petrecea acțiunea. Cumpărasem bilet, fusesem îndrumată încotro să mă așez, mi-am găsit locul și așteptam cuminte și nerăbdătoare să înceapă piesa. Care n-a mai început, sau poate că de fapt s-a jucat fără mine. În lipsa mea. Căci eu am fost brusc smulsă din loja mea de catifea roșie și teleportată în patul meu la 2000 km distanță de TNB, totul cu viteza sunetului care m-a trezit la realitatea unei dimineți întunecate ca un miez de noapte. Acolo, în cealaltă realitate, s-a jucat în continuare o piesă de teatru. Mie cine îmi dă banii înapoi pe biletul plătit degeaba?

teatru_pe

Fotografie de astă vară, de la TNB, când așteptam să înceapă o piesă de teatru… reală. Deși teatrul e o lume magică în care întrăm ca într-un vis. Iar visele, câteodată, par atât de reale!

 

Advertisements

3 thoughts on “Un bilet de negăsit

  1. Suprarealism sau fantasy?! …”sau poate că de fapt s-a jucat fără mine. În lipsa mea. Căci eu am fost brusc smulsă din loja mea ”… Foarte incitant, aștepți să se întâmple ceva, și chiar se întâmplă. Ai fost la teatru, chiar dacă în timpul unei piese…dormeai. Te-ai trezit acasă, chiar dacă spectacolul a continuat. Foarte tare, Irina! 🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s