Lumini în noapte

Untitled-3

Azi noapte m-am trezit într-o huruială de nedescris. În mijlocul unui vis profund pe care desigur nu mi-l amintesc pentru că am fost atât de brusc smulsă din el. Sigur, întâi crezi că e sonorul filmului din imaginația ta nocturnă. Dar huruiala continuă, apăsătoare și tot mai puternică și ai impresia că vine peste tine ca o năvală, se prăbușește peste patul tău și te faci una cu salteaua. Deschizi un ochi că încă mai crezi că de fapt dormi. Lângă tine nicio mișcare. Nici în casă nu auzi nimic. Nu mai știi dacă e totul în mintea ta care o ia razna, îți zici că asta trebuie să fie, că altfel măcar copiii care aud orice bubuială de petrecere în ultima zi din an n-au cum să n-audă așa ceva, e de zeci de ori mai multă gălăgie și fără întrerupere.

Dar zgomotul continuă asurzitor. Începi să te dezmeticești nițel, parcă totuși ești cu un picior în realitate, te duci la fereastră și te uiți afară după perdea. Nu vezi nimic, dar parcă zgomotul plonjează peste casa ta, stă suspendat în aer și te întrebi de-i un avion care sta să cadă, să te duci să-i trezești urgent pe ceilalți și să ieșiți, să alergați, să faceți ceva până nu dă măgăoaia peste voi. În momentul în care începi să simți un soi de panică și chiar te urnești să faci mișcarea, vezi pe cer 4 lumini galbene și două roșii și o chestie roșie ca o creastă de cocoș mai rotundă și mai plată care se aprinde și se stinge regulat. Vine de deasupra casei tale și se mișcă peste grădină și dintr-odată vezi și masa și scaunele și rufele la uscat și trambulina copiilor și pietrele din pavajul terasei și mai că poți număra și firele de iarbă.

Luminile stau nemișcate deasupra grădinii, creasta de cocoș clipocește și ți se pare că dacă ai ieși afară și te-ai urca pe gard le-ai atinge cu mâna. Huruiala e neîntreruptă, în casă încă nicio mișcare și cum încă nu știi bine în care lume ești între cea reală și cea a viselor, poți că juri că e o farfurie zburătoare și te aștepți ca din clipă în clipă să aterizeze pe tăpșanul tău și să coboare pe scară niște ființe aurii. Ai vrea să deschizi ușa, luminile sunt hipnotizante, dar ți se face teamă că vreo forță supranaturală te va zări imediat și te va aspira înăuntrul navei spațiale, ușa se va închide după tine și nimeni nu va ști vreodată unde ești, pentru că toată lumea doarme neîntoarsă și până și visele lor par mai normale decât ce ți se întâmplă ție.

Mintea începe să se trezească și îți spune că totuși trebuie să fie o explicație rațională și că ăla nu e de fapt decât un elicopter. Nu-i deșlușești forma în beznă, dar sună ca unul, că alternativa, o moară de grăunțe nu poate fi. Chestia zburătoare neidentificată se mai îndepărtează nițel, trece peste casa vecinului și se oprește peste alte acoperișuri. Ca o libelulă uriașă care zbârnâie în aer în același loc și dintr-odată sprintează și se oprește iar brusc în aer puțin mai încolo. Te bagi iar în pat, ceasul arată 4, huruiala se mai îndepărtează dar nu prea mult și încerci să adormi iar. În vis nu te mai poți întoarce că nu-ți mai amintești nimic.

Dimineața citești în ziarul local că un bătrân care nu-și mai amintește nimic a dispărut aseară de la căminul de bătrâni și poliția îl caută cu elicopterul și cu câini. Încă nu l-au găsit și elicopterul încă mai survolează când și când, dar mai sus. Că asta e explicația pentru care locuitorii au fost treziți în toiul nopții. Care locuitori, m-am întrebat, că cel puțin ai mei n-au clipit o geană, spre uluiala mea. Bine, știu că eu când dorm aud și o furnică care strănută în orașul vecin, dar totuși, mi-e de neînțeles cum așa gălăgie poate fi ignorată. Nu pot decât să-i invidiez printre căscaturi.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s