Despre creații românești într-o plăcută conversație cu muza

ArtCraft-768x521

-Muzăăă, unde ești? o strig, puțin iritată că nu-mi răspunde.

-Aici sunt! o aud în sfârșit. Mă uit și eu la țărăneii ăștia mititei, că doar sunt ai mei!

-Vrei să spui ai mei, că din mâinile mele au ieșit! o contrazic.

– Nu zău, și dacă nu eram eu în primul rând să-ți suflu ideea asta, de unde mai ieșeau? Din mintea mea strălucitoare au ieșit, tu doar i-ai modelat. Ce să-ți zic!

Hm, o las în pace și îi dau dreptate cu juma de gură, că știu că altfel nu mai am trai cu ea, și la cât de încăpățânată e, iar nu-mi mai … vorbește vreo săptămână.

sur

-Muză, zic, ca s-o mai îndulcesc, dar chiar așa, cum de-mi inspiri atâtea lucruri cu specific românesc? Chiar recent, deși a trecut un an, o profesoară de a mea mi-a zis iar ce mult i-au placut panourile alea ale mele cu motive tradiționale din chibrituri pe care le-am pictat unul câte unul. Mai știi că atelierul meu era plin de chibrituri pe unde mă întorceam?

– Așa ceva e imposibil de uitat, haha. Hai că știi și tu răspunsul! Motivele românești sunt foarte frumoase. Și tu ești departe de România. Precum copiii tăi care au avantajul natural de a vorbi mai multe limbi, așa și tu ai avantajul de a aparține de două locuri. Pe unul dintre ele trebuie să-l faci cunoscut și celuilalt.

romanei_pe

– Daa… și mărțișorul pe care l-am facut acum niște ani, și fete românce de aici l-au purtat cu drag. Și brățara pictată cu simboluri românești, pe care au dorit să o poarte chiar și fetele acelea finlandeze care învățau româna, mai știi? Și tricoul pictat, albastru…tst_pe

 

-Sigur că mai știu, nu-mi uit inspirațiile cum nici tu nu-ți uiți creațiile. Îmi place că le iei în serios și le faci cu drag. Chiar dacă nu-ți mai simți buricele degetelor de la atâtea chibrituri, hehehe.

.ia_pe

 

-Știi ce mi-ar plăcea? Mi-ar plăcea să am aici niște suveniruri românești. În afară de Turnul meu pietrean care mi-e așa de drag, nu prea am altceva.

-E drept, de prin toate locurile ai câte ceva! Îți bei ceaiul de iasomie din cana de la Cannes și te vezi pe străduța franțuzească, de ziua ta, iar timpul se comprimă, ca ieri. Porți tricoul cu pisică neagră de la Nisa și ești în fața hotelului Negresco. Iei tricoul gri cu bicicleta și fundă roz din Amsterdam și te întorci acolo, într-o seară de primăvară pe podul luminat și reflectat în apă. Îți legi în bucătărie șorțul roșu cu tăuraș vesel și ajungi ca gândul pe promenada din Alicante, îți lasă gura apă cea mai bună ciocolată pe care ai savurat-o din lumea ta. Închizi frigiderul și magnetul din Cascais ți-amintește că ai vrea să trăiești acolo într-o bună zi. Dar știi și tu că cel mai mult nu de locuri vrei să-ți amintești, ci de cum te-ai simțit acolo. Și în toate locurile astea ai fost cu cei dragi ție, și cred că până la urmă asta e, iubirea asta o simți iar, și în cana de ceai, și în magnetul de pe frigider, și în miniatura turnului pietrean, de acasă din țară. De fapt toate sunt acasă, acasă e iubirea, nu?

– Da, ești o isteață, am zis, puțin înduioșată, dar n-am vrut s-o las să vadă, ca să nu ma tachineze iar. Și chiar vreau niște produse românești. De la celălalt acasă. Nu, niște creații românești, sună mai bine. Făcute de meșteri populari, cu suflet românesc care să respire prin toți porii lucrurilor.

-Dacă-ți spun că știu exact locul unde ai să găsești exact lucruri cu suflet… Și ai să ajungi acolo la vară, cu siguranță! N-ai cum să-l scapi din vedere, pentru că e fix la aeroport! Dacă mă întrebi pe mine, e o locație atât de inspirată, că zici că eu am ales-o!

-Da,da, modesto, ai fi vrut tu, dar mai sunt și alte muze deștepte pe lumea asta!

-Mda… așa se pare. Cu siguranță colecțiile Art&Craft au o muză de-asta,e  o prietenă de-a mea. De la ea știu. Inspirate de legende, de apartenența la spațiul românesc tradițional, vechi, autentic dar și cu suflu nou. Artă și obiecte unice, originale, artizanale, lucrate de mână, adunate din regiunile frumoase ale țării- mai ții minte ce te-au impresionat Horezu, Breaza, Câmpina ?- delicatese culinare, articole personalizate…  Tot ce-ți va vrea inima!

-Ce bine! Deci aș găsi și ciocolată de casă? Și salam de biscuiți? Cu gustul copilăriei?

-Poți să fii sigură! Și cred că și nepoților tăi vikingi le va plăcea să guste, nu crezi?

-Ba da, ba da! Și mai ce?

-Și mai cred că cumnatei tale îi va sta foarte bine în ia albă cu broderii argintii! E pe stilul ei, așa boem, și i se potrivește, înaltă și blondă cum e. Sau și mai mult, ia albă cu broderii argintii și negri, minimalistă și elegantă, și cu puțin negru, pe gustul scandinavelor. Și ce i-ar fi plăcut nepotului tău adolescent azi, de ziua lui, drept cadou, tricoul ăla negru pe care scrie I might be a vampire! Doar îi știi fascinația pentru Dracula, deși i-ai zis de atâtea ori că el chiar nu există, dar a avut un model real, nu?

vampire

-Oo, serios?  Așa un tricou musai să-i dau cadou într-o zi! Și cumnatălui ce să-i dăm?

– O halbă din ceramică de Baia Mare… sau nu, mai bine un ulcior să-și deguste vinul din strugurașii podgoriei lui! Că tot zicea că anul ăsta va fi prima recoltă și primul vin! Și niște dopuri Dracula, ca să acopere bine sticlele! Semn bun să fie, să iasă vinul roșu și puternic ca sîngele, hihi!  Și cred că și creioanelor tale colorate le-ar sta bine într-un suport nai, dacă mă întrebi. Și să nu uit de nepoțica ta, care sigur de-o păpușă tradițională cu codițe împletite s-ar bucura!

01_1_1

_ Ce frumos! Da’ acum m-ai făcut nerăbdătoare!

-Timpul trece repede. Zboară. Se furișează prin noi, printre noi, rămân tradițiile și istoria păstrată uite așa, de obiecte cu suflet strămoșesc.

– Mi-ar plăcea să port istoria asta, să o arăt și altora sau să o păstrez doar pentru mine… Un pandantiv aș vrea. Simplu, micuț și totuși să spună atâtea. Că știi că-mi plac și că le pot purta fie vară, fie iarnă. Știi c-am făcut odată un colier. Normal că știi. Uite asta aș crea eu să fi făcut parte din echipa Art&Craft. Coliere. Brățări. Sunt convinsă că m-ai inspira la atâtea modele frumoase, ce zici?

romalb

– Zic că eram sigură de asta! Și mai zic că tu oricum le faci, și le faci bine. Tot nu știu de ce m-ai chemat, până la urmă, dar uite c-am avut o conversație interesantă! zâmbește muza. Însă dacă nu te superi, o să mă duc înapoi la bătrâneii mei că mi-e așa drag de ei!

Scris pentru Spring SuperBlog 2016.

5 thoughts on “Despre creații românești într-o plăcută conversație cu muza

  1. Ce amuzanta. Deci tie iti vorbeste muza si tu vorbesti cu ea. Asa deci. Pai conversatie placuta si va astept cu noutati. Un weeked frumos, cu soare, ca m-am plictisit de ploaie. xo

    • Oo, daa, pai daca n-ar vorbi cu mine, ce-ar fi? Nici nu vreau sa ma gandesc :)). Zina, o sa te cam plictisesti zilele astea cu articolele mele, cred, desi eu incerc sa le scriu tot in stilul meu, mai putina reclama si mai multa fantezie… Daca or sa fie si invingatoare la puncte astfel, nu se stie :))
      Weekend frumos si voua! Uf, a fost insorit aici, si pare ca va mai fi, Slava Domnului!🙂

  2. o colectie impresionanta si eu stiu bine ca e doar un crampei. ma refer la creatiile tale. dialogul desi pare amuzant se simte pasiunea si dragul tau pentru tara asta din care ai plecat si al carei dulce grai nu l ai uitat🙂.

    • Nu stiu daca e chiar pasiune (sau mai degraba un fapt), dar e o sursa de inspiratie, cum ziceam, ca si limbile (straine), cu cat mai mult si mai divers, cu atat mai bine🙂

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s