Despre o muză alergică și un aspirator

 

r1442Puhaaa, să-mi trag sufletul după ce am aspirat toată casa și să scriu despre aspiratoare așadar. Când oare mai potrivit moment, dacă nu după o aspirare temeinică care te umple de praf și-ți zburlește muza care-ți strănută în față de vreo șapte ori neîncetat. Și care-ți strigă în urechea dreaptă- aia opusă aspiratorului- că e alergică la praf de când era o muză mititică și bătea în lung și-n lat caldarâmul prăfuit.

-Te repeți, îi strig și eu înapoi, dar nu știu dacă mă aude, căci mașinăria neagră-smoală muge asurzitor și se bagă greoaie pe sub masă și pe sub scaunele din bucătărie  înfulecând lacomă resturi de spaghete uscate și încovoiate căzute de la cel mic, o jumătate de chiftea zbârcită și pietrificată sub o pojghiță de sos rece, un sfert sfărâmat de biscuite cu zmeură, un firicel de broccoli și două oase de pește pe care nici măcar pisica nu le-a mai vrut.

Cu burta aproape plină, mașinăria se mișcă încet și gâfâind spre sufragerie. Mai ciugulește niște firimuri de pâine integrală de pe covor, un smoc portocaliu de păr de pisică de pe canapea, o boabă stafidită de strugure și trei bomboane mici, colorate și uscate de sub canapea și se îneacă. Tușește și sună ca un bondar răgușit, și mă uit prin gâtul lung și ridat să văd de e vizibil cu ochiul liber sau trebuie un exudat cu vreun băț lunguieț de prin garaj. E doar o bucată mai mare de celofan, eliberez gâtul și mașinăria respiră iar ușurată, ca și mine. Greu de făcut față unei case cu copii…

-Ce faci? Opresc aspiratorul care dă semne de epuizare și mă uit transpirată la muză, care stă cu batista la nas pe marginea canapelei și butonează de zor pe iPhone-ul 6, cu cover cu fluturi bleu.

-Uite așa, am pus un selfie pe Instagram cum mă vezi, cu nasul roșu și ochii în lacrimi, îmi vorbește de după batista cu floricele delicate albastre.  #Muză deprimată. #Feeling Blue.

Mă așez lângă ea și-mi lungesc gâtul spre ecran.

-E drept, albastră ești, îi răspund încercând să fiu spirituală, cu aluzie la pasiunea ei pentru albastru.

Dar ea nu gustă gluma, cu telefonul în poala rochiei albastru ultramarin. IPhone-ul scoate imediat un sunet scurt și cristalin, se luminează albăstriu pal și muza își citește mesajul și se luminează și ea instant.

-Uite aici, un comentariu la poza mea! Există un #aspirator Rohnson Aquatech R144! Care filtrează praful prin apă înainte să-l adune în recipientul lui, și nu în plămânii mei! Nici măcar atunci când îl golești nu inspiri vreo particulă de praf, așa că n-o să-ți mai ții respirația când o să mai faci operațiunea asta. Ce zici de asta?

-Mare minune! Asta zic. Unde e minunăția asta? Să-mi fac timp în weekend să mergem până acolo să vedem cu ochii noștri.

-Nuu, că până în weekend mai aspiri de vreo 5 ori și eu nu mai pot. Nici nu mai pot gândi! Acuma să-l comanzi, poftim! Și-mi bagă Iphone-ul sub nas: magazinul MarketOnline.ro. Altfel, pe mine să nu mai contezi, că nu mai sunt în stare de nimic!

Își suflă nasul demonstrativ. Doamne ferește să mă lase muza baltă când am atâta nevoie de ea!

-Bine, bine, dar nu chiar aveam în plan o investiție luna asta, sigur poți să mai înduri vreo două săptămâni? Mhmm…ieși afară, la aer?

-Să ieși tu afară, în frigul ăsta! Asta n-ai văzut? Reduceri aspiratoare! Ce mai ai de zis?

_Mmm, mai bine s-ar face un aspirator care sa șteargă și asta!  mai zic, în timp ce mă aplec cu un  șervețel umed ca să alung o pată galbuie de suc de mere, de care cel mic ar bea zilnic.

-Păi uite aici, perie pentru aspirare umedă, asta e! Hm?

Hmm, da. E drept că mașinăria neagră-smoală obosește cam repede în ultima vreme, iar aspiratorul ăla gri-portocaliu, la capacitatea lui de 15 l și motor puternic pare mai stăpân pe situație într-o casă cu copii și pisică, unde aspiratoarele se dau bătute după câțiva ani de folosință aproape zilnică.

Pisica îmi sare în brațe și-și flutură coada pe la nasul meu vreo cinci secunde, până își face loc confortabil. Muza strănută în batista fină cu floricele albastre.

-Sunt sigură că am și alergie la păr de pisică, îmi spune într-un oftat, cu ochii peste cap.

Strănut și eu și îndepărtez un fir portocaliu de păr gata să-mi intre în nara stângă. În colțul canapelei mai văd un smoc de păr portocaliu. Se vede că aspiratorul negru-smoală n-a mai  avut loc sau putere sau îndemânare să-l înghită cu peria din dotare.

Iau Iphone-ul din mâna muzei.

-Mițo, mă adresez oblic pisicii care începe să toarcă, de acum încolo… Grijă mare la blana ta portocalie! Că 5 perii diferite or s-o perie din toate unghiurile și s-ar putea să rămăi fără ea, îi spun, și-o ureche îi tresare când eu fac click pe imaginea cu aspiratorul gri-oranj.

Scris  pentru Spring Superblog 2016.  Inspirat de muză🙂

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s