Little Angel / Îngeraș

This little angel I made last year around the same time and by coincidence,it was the first the children hung this time in the Christmas tree🙂

Îngerașul ăsta l-am făcut anul trecut cam pe vremea asta,și printr-o coincidență frumoasă,a fost primul pe care copiii l-au pus acum în pomul de Crăciun.Mie mi-e tare drag🙂

Altfel,se pare că am trecut ștafeta împodobirii bradului,și-mi amintesc cum și-n copilărie preluasem ștafeta treptat până când a ajuns să fie dintr-odată.Acum cei trei spiriduși se ocupă de pomul de Crăciun.Noi cei mari încă mai punem luminile și globulețele de pe crenguțele din vârf,unele dintre globulețe chiar sunt aceleași din copilăria mea și tot acolo stăteau,în locul lor,spre vârf.În jurul lui.Ajutoare de stea.Și am mai păstrat și un coșuleț pe care l-am făcut odată cu bunica mea care nu mai e de mult.Și o bucățică dintr-un lănțișor făcut tot de mine,din hârtie glacé,care are cu siguranță vreo 3 decenii,sau aproape.E îngălbenit de vreme și scofâlcit.

Când le agăț în pom,pentru niște clipe mă simt trasă într-un timp de altădată și nu mai sunt aici,și totuși sunt,și sunt copil și mamă de copil.Și poate într-o bună zi îngerașul ăsta al meu o să-mi zică și mie unde se duce timpul,într-un loc magic și ascuns?

La voi cine împodobește bradul?🙂

angel.jpg

6 thoughts on “Little Angel / Îngeraș

  1. Ce ingeras frumos!Demult, foarte demult, in copilarie aveam cateva ornamente/ingerasi de brad facute din lemn si pictate de un verisor de-al meu care nu mai e printre noi de cativa ani.Nu cred ca a mai ramas vreunul…
    Sarbatori fericite!

  2. Aveam un adevarat trusou al pomului de craciun, globuri pictate, beteala anume, margele, perle, fel si fel de decoratiuni unicat… Trusoul avea loc de cinste in casa ca sa nu mai pomenesc de faptul ca, grija fata de el era exagerata. In Ajun faceam bradul, cu decoratiunile lui, cu luminarile in suportul specific care se prindea pe crengile pomului, cu vata “trasa” pe acele de brad ca sa semene a zapada…in felul asta credeam ca-l “pacaleam ” pe Mosu’! Saracu’ ! Ca era sarac, intr-adevar! Nu stiu nici azi de unde mi-a adus o papusa(singura de altfel pe care am avut-o!) facuta de ‘Aradeanca’, singura(cred) fabrica de papusi din Romania, in rest, ciocolatele chinezesti (care erau raritati) sau facute de Kandia, portocale, banane, curmale sau smochine aduse de pe la Bucuresti de la rudenii … si cam atit. Dar era atit de bine! Toti eram acasa, in jurul pomului de Craciun, colindam si cintam, ne bucuram ca e sarbatoare, ca e zapada si vacanta.
    Sarbatori cu liniste si pace sa fie la voi !

    • Mi-amintesc si eu de suporturile pentru lumanari,desi aveam si luminite colorate,si mi-amintesc de ciocolatele chinezesti,mai erau si unele unguresti rar,alea-mi placeau cel mai mult,si de Kandia,si de cam tot ce zici tu.Si de papusile Aradeanca.Ca si la 18 ani tot o papusa mare mi-am dorit si am primit,cred ca daca aveam mai multe in copilarie,asa cum au fetele mele,nu mi s-ar mai fi parut cine stie ce.Fetele mele au,dar tot ipad-ul e baza la copiii astia roboti😀.
      Totusi suntem si acum acasa cu totii,desi casa e alta si familia a capatat alta dimensiune.
      Insa de colindat nu mi-a placut niciodata,ma mai trimiteau ai mei fortat macar la bunici,mi-era groaza,m-am bucurat cand mi-a trecut vremea,ca nu mai trebuia nici macar sa luam in discutie :))
      Sarbatori frumoase si voua,Mala!Multumim!

      • Mai… pe mine nu ma lasau parintii sa merg la colindat, cred ca se gindeau la spusele bunicului dinspre mama ” nu mergi la cersit, iti dau eu banii pe care-i cistigi cu colindul”! Si sufeream ca nu mergeam si eu cu copiii…Dar mi-am luat revansa in liceu cind colindul incepea la unul dintre noi si nu se incheia pina cind nu erau colindate toate familiile din trupa. Rasplata, se stie …😀 vin, prajitura, bere, cozonaci, etc. Pina dimineata eram “puscati” cu totii ! :)))))))
        Ce iPaduri Irinuco, ca nici telefon fix nu era la fiecare casa !!!! Abia pe final de deceniu opt am reusit sa sunam interjudetean de la domiciliu fara sa mai mergem la posta, sa dam comanda la telefonista pt ca apoi sa asteptam sa strige cu voce “pe nas”… ‘ Bucurestiuuuuu, cabina 4″ …. alooo, nu se aude la cabina 4…”Bucurestiuuuu, incearca cabina 5” … Doamne ce amintiri Irino!

      • Da,da,telefon fix ne-am pus si noi,primii in bloc,era unul verde,nu mai stiu prin ce clasa eram,a 8-a oare?Da,cam asa cum zici,cum eu am terminat scoala in 89.Am avut asa o intalnire faina anul asta,apropo🙂
        Cam asa simteam si eu,ca merg la cersit.Nu degeaba mi se zice ca-s printesa,mereu am fost,haha :))
        Amintiri,da’ nu-mi pare rau dupa toate😀

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s