Prieteni și aripi

Ador să aud diminețile pescăruși tropăind pe țiglele casei.Chemându-se unul pe altul în rotocoale deasupra grădinii,mai departe,mai aproape,mai îndrăzneț,mai temător.Unii mai mari au mai mult curaj.Alții mai mici,mai tineri,păstrează distanța și așteaptă momentul prielnic lor.Doar că asta înseamnă și că pot rămâne fără o bucățică de mic dejun din resturile de pâine pe care le arunc în grădină.

Ei sunt prietenii mei.Păsările mele de companie.Nu vreau un cîine,nu vreau o pisică,un hamster,un papagal sau un peștișor auriu.Nu vreau pentru că am avut în copilărie și am suferit când n-au mai fost.Și te pot priva de libertatea de a dormi mai mult dimineața,de a nu ieși din casă într-o noapte furtunoasă sau pur și simplu de a-ți face bagajele spre o destinație necunoscută.

Companionii mei sunt liberi ca păsările cerului.Ne salutăm frumos când ne vedem în grădină,petrecem timp împreună,dar fără obligații.Ei sunt liberi pentru că au aripi care-i poartă spre soare.Eu sunt liberă pentru că am cărți care mă poartă ca fumul prin timpuri și lumi fără hotare.Și când vreau lumea mea și nu a altora,mi-o fac singură.Cu pensula.

Și atunci sunt și eu un pescăruș pe jumătate,pentru că zbor în minte și în mine.

sg1.jpg

9 thoughts on “Prieteni și aripi

  1. Eu sunt mai egoist😦
    Vreau „proprietate” asupra animalelor mele de companie,cu aspectele negative și pozitive cu tot !
    Tu ești liberă ca pescărușul,eu nu…

  2. Teama că mi-aș pierde libertatea m-a oprit și pe mine să îmi cumpăr un animal de companie. Îmi plac mult pisicile, dar ce să fac cu ea când plec de acasă? N-aș suporta nici să doarmă cu mine sau să mă trezească din somn, cum am auzit că fac. Sau să mă deranjeze când are ea chef de joacă🙂 . Așa că mai bine să fie și ele libere, și eu liberă🙂 .

  3. O atitudine plină de înțelepciune. O spune cineva care are doi câini și care trebuie să facă fel de fel de combinații când vrea să plece în vacanțe. Altfel, îi iubesc și sunt membri ai familiei cu drepturi egale cu ale celorlalți.😀

    • Pai da,tocmai ca stiu.Normal ca-i iubesti,nu pun problema de asta,tocmai de aia,eu n-as mai putea suporta nici sa-i vad ca intr-o buna zi or muri.Asa ca,mai bine fara alte tristeti ne-necesare😀.

      • Eh ! Așa am spus și noi o lungă perioadă după ce ne-a murit ultimul cățel… Totuși, casa și curtea erau goale fără nici un suflețel care să mai strice câte ceva !😀

        Și moartea unui animal de companie este o bună lecție de… viață pentru noi. Acceptăm mai resemnați că nici noi nu suntem nemuritori, învață și copiii noștri asta. Poate greșesc, poate nu.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s