Jurnal fără lacăt

 Astăzi 4 februarie…e aproape de 5,o altă zi a trecut în goană,toată lumea doarme,eu am mai rămas sa scriu și să-mi consum dependența netulburată…adică p2, adică portocala și pătrățelul (de ciocolată neagră) de la miezul nopții.Atâta adicție am și eu,deh…Gusturile nu s-or discuta ele,dar cu siguranță s-or schimba.Până acum niște ani nu puteam să înghit ciocolata asta ca o noapte amară.Acum o găsesc fină și învăluitoare ca un așternut de satin negru.

Afară am umblat azi vreo 3 ore,cu fii-mea cea mare,ca fetele la shopping.Îmi place s-o iau de la școală devreme,că e zi scurtă și batem orașul,ne răsfățăm,discutăm,cumpărăm…

În grădina bibliotecii mele a mai răsărit o carte,tot de Victoria Hislop,”The Island“.Am terminat-o pe cealaltă,”The Thread“,și se vede că mi-a plăcut.De data asta,acțiunea noii cărți se petrece în Creta,dar o voi citi după ce o termin pe cea curentă,”And the mountains echoed”,de Khaled Hosseini.E ultima apariție și le-am citit deja de mult pe celelalte 2 best-seller-uri.Și mai spun că edițiile în engleză îmi par a avea coperțile cele mai frumoase,magice.

b1.jpg În casă e o canapea nouă și confortabilă pe care mi-e mai mare dragul să stau,ne e mai mare dragul să stăm cu toții sau pe rând.

În bucătărie nu e nimeni.Cine să mai fie,la ora asta?

Muzica pe care o ascult e VH1 Love,în pauzele publicitare ale altui canal unde urmaresc un episod din “Criminal Intents”. Multitasking,right?

Cartea citită e cea de care ziceam mai sus.Și e albastră.O cumperi măcar pentru copertă.Când o văd prin casă parcă mă cuprinde o pace,deși cartea nu e neapărat pacifistă.Khaled_Hosseini_An_2562257b

Ce-am mai creat…un tablou cu mac strălucitor.Că nu mai pictasem de anul trecut.

Am învățat…că și câinii pot purta pantofi portocalii.Am văzut azi un câine alb,flocos,subțirel și cu conduri roșu-portocaliu.Să mai spun ce rău mi-a părut că n-am luat aparatul foto? Aș mai putea spune că am mai învățat că ar trebui să-l iau cu mine tot timpul,pe cel mic de buzunar,că e mai bine decât deloc.Nu știi niciodată când îți apare un câine cochet în cale.

Mă gândesc că mâine mă trezesc iar la 6.30 când se pune casa în mișcare și nu-s nici măcar în dormitor.

Aștept…să ajungă în țară, la ai mei, o pereche de botine pe care le-am comandat azi,peste care am dat întâmplător dar m-au sedus și ultima pereche existenta era exact nr.meu…ceea ce rar spre niciodată se întâmplă cred,de obicei nr.rămase sunt cele mult prea mari.O să le încerc la vară.

1495-3224

Citatul de azi…„Învățându-l pe altul îl faci mai bogat, fără ca tu să devii mai sărac.” (proverb indian)

Fotografia e cea a picturii de care pomeneam,cum altfel?

poppyb.jpg

28 thoughts on “Jurnal fără lacăt

  1. botinele, sexyyyy!🙂
    sa le porti cu placere…:)
    o canapea aducatoare de relax am si eu. din cand in cand mai dorm pe ea iar dimineata ma trezesc cu mari dureri de spate…🙂

  2. Ce fain ai scris despre savurarea ciocolatei, yummy!
    Sper că faci o poză cu botinele, vreau să spun cu tine încălțată cu botinele!😉
    Te pup, zi frumoasă îți doresc!🙂

    • Da,sper mai intai sa se potriveasca cum trebuie,ca incaltamintea n-ar trebui cumparat pe neprobate,dar mi-au placut prea mult si erau la un pret bun,am zis ca risc.
      Imbratisari🙂

  3. ciocol;ata neagra da. scris si rasfat cand toti dorm da. macul pictat da🙂. uneori in jurnalul tau ma simt ca in jurnalul meu🙂. lecturile tale mi-as dori sa ma inspire si sa le iau si eu la rand . imbratisari si spor !

  4. Pictura e minunată, ai făcut mari progrese, Irina !
    Mi-ai reamintit de zilele când mergeam cu mama la cumpărături și, după ce oboseam bine, ne opream la o cofetărire pe Calea Victoriei, vizavi de Palatul Telefoanelor și mâncam profiterol. Ce zile minunate !

  5. Cat de frumos si de bine ai descris ciocolata neagra…
    Sa porti sanatoasa botinele! Stii ce e culmea? Ca eu am avut mereu impresia ca intai se vand incaltarile cu numere mari, lasandu-ma desculta…🙂

    • Nu stiu,impresia asta am avut-o si eu intr-o perioada cand gaseam nr meu,insa in ultima vreme am vazut suficienta incaltaminte faina,cu pret de reducere pt.ultimele perechi,si ghinion,niciuna nr.meu.
      Multumesc Vienela!🙂

  6. Am ratat o poezie din cauza absenţei aparatului foto din buzunarul tău! Iţi dai seama ce poezie ieşea: “Buby-Amorozo cu botoşii portocalii”! Ai tăi sunt trăsnet! Cu ciocolata de la miezul nopţii m-ai lovit în plex: acum înţeleg de ce n-am mai găsit-o eu la locul ei la aceeaşi oră la care tu tocmai o făceai să alunece în stomac spre desfătarea tutror neuronilor!

  7. Ce dor de vara mi-ai facut cu noua pictura, stii cat de mult iubesc macii, nu?🙂😀 Chiar discutam aseara cu prietenul meu despre cat de migaloasa este pictura in comparatie cu fotografia. Tu, care le practici pe ambele, ce parere ai(si ma refer la fotografia artistica, care ulterior este prelucrata, photoshopata)?

    • Le practic pe amandoua amatoristic,cum stii,dar nu exista comparatie.O pictura ia mult mai mult timp,si un lucru de mana n-o sa aiba comparatie niciodata,zic.Eu cel putin,care n-am nici practica necesara,pot sa stau la un desen ore intregi,de la 5 ore in sus,depinde de desen.La o pictura la fel,poti sa stai si zile,si inca ale mele is simpliste,iti dai seama un pictor adevarat care chiar stie ce picteaza.Numai aia din Renastere😉
      (iar la foto,aici ,ma refer la alea care fac povesti suprapuse,etc,adica nu doar un contrast …)

      Multumesc Nice🙂

  8. Salut, ma anunt si eu la tine aici..iata cum trec anii, parca eu nici nu-i mai simt… iar tu creezi si gandesti, scrii lucruri frumoase frumoase de cand te stiu , virtual, in acest spatiu…Ce bine.Ma bucur mereu sa vad si sa te citesc. Ai un stil inconfundabil, proaspat, reconfortant…S-a anuntat primavara la voi, in Danemarca? Ati avut iarna, ca noi anul acesta am fost ,,sariti,,🙂
    Sa aveti o primavara frumoasa si plina de inspiratie!

    • Salut,bine ai mai venit pe aici! Ma bucur si eu mereu cand ma citesti,ca mi-amintesti de inceputuri.Si cand scrii,ca mereu ai vorbe calde,si la mine in comentarii,si la tine pe blog,desi pe acolo esti mai rar.
      Primavara…cred ca iarna e o primavara umeda si intunecata anul asta.
      Un an frumos si voua,si te mai astept,dupa cum ma invit la tine de fiecare data cand o sa fii in casa ta virtuala🙂

  9. 1. Un patratel de ciocolata? Ar trebui sa-ti urmez sfatul. La mine e ciocolata la kil. De aici, cred, diferenta de marime dintre noi doua!🙂🙂🙂 2. S-o stapaniti sanatosi (despre canapeaua cea noua vorbesc) si sa va ofere momente in familie de neuitat! 3. Asa cred si eu, copertile editiilor in engleza sunt cele mai frumoase. Au stil, in general. 4. Macul e provocator de rosu! Cred ca galbenul din fundal se simte… trist!🙂 Pup fata talentata, sa mai treci pe aici, sa scrii!🙂

    • Pai tocmai de aia am trecut pe ciocolata neagra acu niste ani,la inceput fara multa placere,acu imi place,pentru ca nu pot manca multa,si un patratel e concentrat si ajunge.Acu nu zic,pot fi si doua,dar nu pot manca nici macar jumatate de ciocolata,pe cand una din ala cu lapte si arahide o termini urgent😀.
      Multumim pt canapea,provocarea e s-o pastram (cat mai) curata,ca degete mici mai scapa pe acolo oricat de vigilenti am fi .D.
      Cel putin la cartea de care zic,am cautat editia in romana,e o coperta asa de naspa,tocmai,fara stil,de parca ar fi o carte din aia de duzina.
      Multumesc pt mac! Ma bucur ca-.ti place!
      Hm,ce sa zic,parca mi-ai fi citit gandul- tocmai ce ma gandeam…sa ma mai loghez pe wordpress?…mai bine nu,ce sa mai caut pe acolo ca si asa n-am chef…Numai ca am venit,ca am vazut pe mail comment-ul tau :))
      Imbratisari,Gabi! weekend placut!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s