O baltă frumoasă / Beauty of a puddle

tf.jpg

Alarma ceasului răsună disperat ca un cocoș gâtuit și claustrofob între pereții semi-albi, ascunși de umbrele perdelelor grele și adormite în fereastră. Deschid un ochi pe jumătate, cât să văd doi păianjeni somnoroși legănați în hamacele lor transparente.Un țânțar tupeist îmi trece pe la urechea dreaptă. Îl lovesc cu putere: ” Nemernic, toată noaptea m-ai chinuit!”  Urechea îmi zvacnește de durere,  deschid din reflex și al doilea ochi și îl văd cu satisfacție pe nemernic fără suflare pe pernă. ” Bestie !”, îi mai arunc o dată cu dispreț, să fiu sigură că m-am făcut înțeleasă de orice altă spiță din neamul lui rătăcită prin cameră.  Îl iau cu două degete și-l arunc pe fereastra deschisă. Pe coapsa stângă am două gâlme mari și roșii.

In baie văd în oglindă că am un obraz pe jumătate purpuriu. “Ticalos!” Îmi iese printre clăbucii de pastă de dinți.În duș alunec pe o păpușă mică și dezbrăcată.”Urâto!” ii arunc cu ciudă și o împing cu piciorul spre celelalte jucării aruncate într-un colț.

În sfârșit, peste puțin timp bucătăria se umple de miros de cereale cu lapte , de ceai negru ,amestecat cu parfum de lavandă de la crema de corp. Mă relaxez o secundă .Un copil protestează că el nu vrea la grădiniță.S-a terminat relaxarea.Mă ard în prajitorul de pîine. Alerg după copil să-l îmbrac forțat. Nu-i  tocmai ușor.Eu pun, el scoate. Mă așez să-mi trag suflarea, cerealele dau în foc. Vărs miere pe bluza temeinic călcată aseară.Alta n-am. Nici timp de călcat. O scot și iau în grabă un tricou. Mă împiedic de-o sandală roz, mă înnec c-o bucată de pîine cu miere, dau pe gât cana de ceai printre tusete și jumătatea mea e gata să-mi dea un pumn în coaste.

Ieșim pe ușă în grup organizat, afară miroase a ploaie, încerc să-l țin pe cel mic departe de bălți , mă trage de mână și intru în cea mai mare baltă. E bine că mi-am luat pantofi crem, gândesc, pare că au  model de stropi aruncați pe ici-colo, zău , chiar ar fi o idee bună de încălțăminte pentru mame.  Îmi caut drumul în afara bălții gri și calc pe un trandafir. Celălalt pas îl pun pe un norișor alb. Cel mic țopăie vesel.  A inceput o altă dimineață. Mă gândesc, paradoxal, că bălțile pot fi frumoase.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s